Biblioteca Muzeului Naţional al Unirii se află adăpostită, alături de expoziţia de bază, o parte din depozite şi laboratoare în clădirea „Babilon", clădire construită la câţiva ani după Revoluţia de la 1848, între anii 1851 – 1853, pentru a servi ca spaţiu de locuit în folosul ofiţerilor şi subofiţerilor garnizoanei austriece din localitate.
Formarea primului nucleu de carte al Bibliotecii Muzeului Naţional al Unirii poate fi situată cronologic în jurul anului 1887, an în care s-au pus bazele instituţiei muzeale albaiuliene. Biblioteca muzeală a pornit la drum cu o zestre de circa 1000 volume, ajungând ca astăzi să numere peste 90.000 volume dispuse în următoarele secţiuni: periodice româneşti şi străine, artă, arheologie, istorie, literatură, diverse, dicţionare, ideologie, filozofie, ştiinţă, geografie, etnografie şi fondul denumit „Biblioteca veche". De asemenea, mai deţine un fond valoros de ziare locale şi naţionale (1922 – prezent).
Fondurile bibliotecii au crescut semnificativ în perioada interbelică, în timpul directoratului prof. Ion Berciu. În această perioadă, pe lângă mijloacele tradiţionale de îmbogăţire ale bibliotecii, s-au pus practic bazele unui schimb extern cu instituţii similare din străinătate, schimb ce se derulează cu consecvenţă şi actualmente. Astfel, biblioteca a întreţinut de-a lungul timpului, un schimb extern de publicaţii cu instituţii din 50 de ţări din Europa, Asia şi Statele Unite ale Americii.